În prezenta publicație voi încerca să explic unele aspecte privind reglementarea instituției pluralității de cetățenii în Republica Moldova și Republica Italiană.

 

Definiția „pluralității de cetățenii”

Potrivit Convenției europene cu privire la cetățenie, pluralitatea de cetățenii desemnează posesia simultană a două sau mai multe cetățenii de către aceeași persoană.

Republica Moldova a ratificat Convenția europeană cu privire la cetățenie, încheiată la Strasbourg la 6 noiembrie 1997 (cu unele declarații și rezerve), prin Hotărîrea Parlamentului Nr. 621-XIV din 14/10/1999 (în vigoare pentru Republica Moldova din 01/03/2000).

Republica Italiană a semnat, dar nu a ratificat această Convenție.

Relevant este că potrivit art. 16 (Păstrarea cetățeniei precedente) din această Convenție, un stat parte nu trebuie să facă din renunțarea sau pierderea unei alte cetățenii o condiție pentru dobîndirea sau menținerea cetățeniei sale cînd această renunțare sau această pierdere nu este posibilă sau nu poate fi rezonabil cerută.

 

Legea cetățeniei Republicii Moldova

Conform Legii cetățeniei Republicii Moldova nr. 1024-XIV/2000, în Republica Moldova, pluralitatea de cetățenii se permite: copiilor care au dobîndit automat la naștere cetățenia Republicii Moldova și cetățenia unui alt stat; cetățenilor săi care dețin concomitent cetățenia unui alt stat, cînd această cetățenie este dobîndită automat prin căsătorie; copiilor cetățeni ai Republicii Moldova care au dobîndit cetățenia unui alt stat în urma adopției; dacă această pluralitate rezultă din prevederile acordurilor internaționale la care Republica Moldova este parte (între Moldova și Italia nu există un asemenea acord); în cazul cînd renunțarea la cetățenia unui alt stat sau pierderea ei nu este posibilă sau nu poate fi rezonabil cerută; în alte cazuri prevăzute de prezenta lege.

Din sensul acestor prevederi, rezultă că pluralitatea de cetățenii este permisă în Republica Moldova numai în cazurile expres prevăzute. Totuși, art.24 alin.(3) din Lege, stabilește că dobîndirea de către cetățeanul Republicii Moldova a cetățeniei altui stat nu atrage pierderea cetățeniei Republicii Moldova.

Serviciul militar față de Republica Moldova

Persoana care este cetățean al Republicii Moldova și care posedă legal și cetățenia unui alt stat este supusă serviciului militar față de Republica Moldova dacă domiciliază legal și obișnuit pe teritoriul ei, chiar dacă este scutită de obligațiunea militară față de alt stat.

 

Legea Republicii Italiene nr.91 din 5/02/1992

(Nuove norme sulla cittadinanza)

Republica Italiană recunoaște multipla cetățenie prin norma legală cuprinsă în art. 11 din Legea nr.91 din 5/02/1992 (Nuove norme sulla cittadinanza).

Așadar, Legea italiană recunoaște posibilitatea de a fi cetățeni ai mai multor state. Adică, dreptul de a avea cetățenie dublă sau multiplă este recunoscut. Acest lucru se aplică atît cetățenilor italieni care se mută în străinătate și doresc să obțină cetățenia țării în care locuiesc. De asemenea, pentru cei care ajung în Italia și decid să locuiască aici fără a renunța să fie cetățeni ai țării lor de origine.

Totuși, anterior în Republica Italiană, exista „instituția certificatului de renunțare la cetățenia de origine” (l'istituzione del certificato di svincolo, ossia di rinuncia alla cittadinanza di origine). Renunțarea la cetățenia de origine nu rezulta din Legea nr. 91/1992 și nici din regulamentul de aplicare aferent aprobat prin Decret prezidențial (D.P.R. n. 572 del 1993), dar dintr-un decretul prezidențial nr. 362 din 1994, care autoriza Ministerul de Interne italian să solicite documente suplimentare, pe lîngă cele indicate expres de prevederile de reglementare. Ministerul de Interne italian stabilise așadar, printr-un decret ministerial din 22 noiembrie 1994, că, în scopul acordării cetățeniei italiene, candidații naturalizați trebuiau să prezinte un certificat de renunțare la cetățenie, cu excepția cazului în care acesta din urmă s-a pierdut automat odată cu dobîndirea voluntară a cetățeniei italiene. Prezentarea de către persoana interesată a certificatului de renunțare a fost, așadar, în trecut o condiție indispensabilă pentru a se proceda la întocmirea decretului de acordare a cetățeniei italiene care urma să fie depus pînă la semnarea decretului de către Președintele Republicii. Însă, aplicarea acestei prevederi normative a scos în evidență, de-a lungul timpului, diverse probleme. Adesea, solicitanții de cetățenie, din cauza legislației care reglementează în materie de cetățenie din diferitele țări, au întîmpinat dificultăți în obținerea certificatului menționat anterior de la autoritățile din țara lor de origine, cu o prelungire considerabilă în consecință a timpului necesar procedurii de acordare. Mai mult, odată cu obținerea acestui document, s-a constatat că cel interesat nu deținea cetățenia inițială și nu deținea încă pe cea italiană: el se afla deci în stare de apatridie de facto, deși temporară, pînă la momentul depunerii jurămîntul față de statul italian. Ulterior, prin decretul ministerial din 7 octombrie 2004 a fost eliminată cererea de renunțare la cetățenie, pentru a adapta procedura de acordare a statutului de civitatis la criterii de raționalizare și simplificare, precum și pentru a încuraja o mai bună integrare socială a noilor cetățeni.

 

Concluzie

În concluzie, chiar dacă: Republica Moldova ar putea îmbunătăți formulările legale aferente pluralității de cetățenii, Republica Italiană nu a aderat la Convenția europeană cu privire la cetățenie, iar între Moldova și Italia nu există un acord privind pluralitatea de cetățenii, totuși atît Moldova cît și Italia recunosc multipla cetățenie și nu condiționează acordarea cetățeniei proprii prin renunțarea la cetățenia de origine.